Conscientious objection in the war movie (World War II)/ Obiecția de conștiință în filmul de război (Al doilea război mondial)/ 21-44

Abstract

Generally, through the questions it raises, philosophy has given cinema a rich reservoir of inspiration. Particularly, the theme of war gets an obsessive attention from the cinema. However, the conscientious objection, an important philosophical aspect of the war, is marginally treated in cinematography. Of the approximately 1,300 World War II films, only 1% discusses conscientious objection to war. The current article investigates this short list, providing, in the first part, a theoretical framework of the concept, through a diachronic foray into the debate on conscientious objection, which intertwines historical casuistry and theoretical perspectives, and in the second part an illustration and an analysis of how cinema has transposed the issue of conscientious objection in artwork. The research underlying this article reveals a two-folded philosophical significance of the war film centered on conscientious objection, despite the negative aspects that the industrialized culturalization through cinema may imply: on one hand, it raises awareness of the commonly marginalized matter of the conscious objection, on the other hand, it seeks to solve the critical stake of accommodating the right to conscientious objection, hardly acquired by objectors throughout history and still treated superficially by society.

Rezumat.

În general, prin întrebările pe care le ridică, filosofia oferă cinema-ului un rezervor bogat de inspirație. În particular, tema războiului s-a bucurat de o atenție obsesivă din partea cinematografiei. Cu toate acestea, obiecția de conștiință, aspect filosofic important al războiului, este tratată marginal în producțiile cinematografice. Din  aproximativ 1300 de filme despre al Doilea Război Mondial, doar 1% discută obiecția de conștiință la război. Articolul de față investighează această listă scurtă, delimitând, în prima parte, cadrul teoretic al conceptului, printr-o incursiune diacronică în dezbaterea referitoare la obiecția de conștiință, care împletește cazuistica istorică și perspectivele teoretice, iar în a doua parte oferă o ilustrare și o analiză a manierei în care cinema-ul a ecranizat problematica obiecției de conștiință. Cercetarea care stă la baza articolului scoate la iveală o dublă însemnătate filosofică a filmului de război centrat pe obiecția de conștiință, în ciuda aspectelor negative pe care le poate presupune culturalizarea industrializată prin intermediul cinematografiei: pe de o parte, crește gradul de conștientizare a problematicii obiecției de conștiință, în mod obișnuit marginalizată, iar pe de altă parte, încearcă o rezolvare a mizei critice de a acomoda dreptul la obiecția de conștiință, dobândit cu greu de-a lungul istoriei și tratat încă superficial de societate.